Cuprins 11 secțiuni
Spațiul Schengen este zona formată din statele europene care au renunțat la controalele de rutină ale persoanelor la frontierele dintre ele și au întărit, în schimb, controlul la frontierele externe comune. Când călătorești cu mașina din România în Ungaria sau zbori de la București la Roma, nu mai treci printr-un control de pașapoarte la frontiera internă, ca și cum ai circula între două județe.
Schengen nu înseamnă însă lipsa oricăror reguli. Actul de identitate rămâne obligatoriu, poliția poate face verificări pe teritoriu, statele pot relua temporar controalele în situații excepționale, iar bunurile pe care le transporți sunt supuse în continuare regulilor vamale și fiscale. Ghidul de mai jos explică ce s-a schimbat și ce nu, ce acte îți trebuie și cum se leagă Schengen de dreptul tău de cetățean european. Informațiile au caracter general; înainte de o călătorie, verifică cerințele actuale pe site-urile Poliției de Frontieră Române și Ministerului Afacerilor Externe.
Ce este spațiul Schengen
Răspunsul direct: spațiul Schengen este o zonă fără controale la frontierele interne, bazată pe un set comun de reguli privind trecerea frontierelor externe, vizele de scurtă ședere și cooperarea polițienească și judiciară. Regulile principale sunt cuprinse în Codul frontierelor Schengen, Regulamentul (UE) 2016/399.
Pentru ca lipsa controalelor interne să nu afecteze siguranța, statele Schengen aplică o serie de măsuri compensatorii:
- controale riguroase și uniforme la frontierele externe, inclusiv în aeroporturi, pentru zborurile din afara spațiului;
- o politică comună a vizelor pentru șederile scurte ale cetățenilor din afara UE;
- Sistemul de Informații Schengen (SIS), o bază de date comună cu alerte privind persoane căutate, dispărute sau bunuri furate;
- cooperarea polițienească transfrontalieră, inclusiv urmărirea peste frontieră, în anumite condiții;
- cooperarea judiciară în materie penală, inclusiv extrădarea și transferul procedurilor.
Istoria pe scurt
Spațiul Schengen a început ca un acord între câteva state, în afara cadrului comunitar, și a devenit treptat parte a dreptului Uniunii.
| Anul | Momentul |
|---|---|
| 1985 | Acordul Schengen, semnat în localitatea luxemburgheză Schengen de cinci state fondatoare |
| 1990 | Convenția de aplicare a Acordului Schengen stabilește regulile concrete |
| 1995 | Primele state elimină efectiv controalele la frontierele interne |
| 1999 | Tratatul de la Amsterdam integrează acquis-ul Schengen în dreptul Uniunii |
| 2016 | Se adoptă forma actuală a Codului frontierelor Schengen |
| 2024 | România și Bulgaria elimină controalele la frontierele interne aeriene și maritime |
| 2025 | România și Bulgaria elimină controalele la frontierele interne terestre |
Integrarea în tratatele Uniunii explică de ce regulile Schengen sunt astăzi regulamente europene, adoptate și modificate prin procedurile obișnuite, descrise în Legislația UE: regulamente, directive și cum sunt adoptate.
Statele care fac parte din Schengen
Spațiul Schengen cuprinde 29 de state: 25 dintre statele membre ale Uniunii și patru state din afara ei, care aplică regulile Schengen prin acorduri de asociere.
| Grupa | State |
|---|---|
| State UE în Schengen | 25 de state, printre care România, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Spania, Grecia, Polonia |
| State UE în afara Schengen | Cipru, care are obligația de a adera, dar nu aplică încă integral regulile, și Irlanda, care are un regim special și păstrează controalele |
| State din afara UE asociate | Islanda, Norvegia, Elveția, Liechtenstein |
Microstatele Monaco, San Marino și Vatican nu sunt membre Schengen, dar au granițe deschise cu statele vecine și sunt accesibile în practică fără control.
România în Schengen
România a îndeplinit criteriile tehnice de aderare de mai mulți ani, dar decizia politică, luată cu unanimitate de statele Schengen, a venit în două etape. De la 31 martie 2024 au dispărut controalele pentru zborurile și călătoriile pe mare în interiorul spațiului, iar de la 1 ianuarie 2025 și controalele la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria. Frontierele României cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia sunt frontiere externe ale spațiului Schengen, unde controalele continuă.
Schengen și libera circulație nu sunt același lucru
Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea dintre Schengen și dreptul de liberă circulație al cetățenilor europeni. Ele se completează, dar au temeiuri și efecte diferite.
| Noțiunea | Ce înseamnă | Pe cine privește |
|---|---|---|
| Spațiul Schengen | lipsa controalelor de rutină ale persoanelor la frontierele interne | oricine trece frontiera internă, inclusiv cetățeni din afara UE cu drept de ședere sau viză |
| Libera circulație a cetățenilor UE | dreptul de a intra, a locui și a lucra în alt stat membru | cetățenii UE și membrii lor de familie |
| Uniunea vamală | lipsa taxelor vamale între statele UE și tarif comun la exterior | bunurile, nu persoanele |
| Zona euro | moneda comună | statele care au adoptat euro |
Un cetățean român avea dreptul să locuiască și să lucreze în Spania încă din 2007, deși România nu era în Schengen; diferența era că trecea prin control la frontieră. Invers, intrarea în Schengen nu dă unui cetățean dintr-un stat terț dreptul de a se stabili în alt stat membru. Drepturile de ședere ale cetățenilor europeni sunt explicate în Cetățenia europeană: drepturile pe care le ai în toată Uniunea.
Ce acte îți trebuie când călătorești
Chiar dacă nu mai există control la frontieră, ai nevoie de un document de identitate valabil: carte de identitate sau pașaport. Ambele sunt acceptate pentru cetățenii români în statele UE și Schengen.
De ce actul rămâne obligatoriu:
- poliția poate face verificări pe teritoriul oricărui stat, inclusiv în zonele de frontieră și în trenuri;
- companiile aeriene cer de regulă un act de identitate la îmbarcare, potrivit propriilor reguli;
- hotelurile și cazările pot cere înregistrarea datelor de identitate, potrivit legii locale;
- în cazul reluării temporare a controalelor, actul îți este cerut la frontieră.
Atenție: Pentru minorii care călătoresc în străinătate, legislația română privind ieșirea din țară continuă să se aplice, inclusiv cerința, în anumite situații, a acordului părintelui care nu călătorește, exprimat în formă notarială. Verifică înainte de plecare cerințele actuale pe site-ul Poliției de Frontieră Române.
Pentru condus, permisul de conducere românesc este recunoscut în toate statele UE. Dacă pleci cu mașina altcuiva, păstrează asupra ta documentele care dovedesc dreptul de folosință, iar asigurarea de răspundere civilă obligatorie trebuie să fie valabilă pe traseu.
Sfat: Fă o fotografie a actului de identitate și păstreaz-o separat, nu doar în telefon. Dacă pierzi actul într-un alt stat, ambasada sau consulatul României îți poate elibera un document de călătorie provizoriu mai repede dacă ai datele lui.
Ce controale pot avea loc totuși
Răspunsul direct: Schengen elimină controalele sistematice la frontierele interne, nu orice verificare. Există trei situații în care poți fi verificat.
Verificările polițienești pe teritoriu
Poliția fiecărui stat poate face verificări, inclusiv în zonele apropiate de frontieră, atât timp cât acestea nu au efectul unor controale la frontieră, adică nu sunt sistematice și se bazează pe informații polițienești sau pe analize de risc. În practică, poți fi oprit pe autostradă sau în tren pentru o verificare de rutină.
Reluarea temporară a controalelor la frontierele interne
Un stat poate repune temporar controalele la frontierele interne, ca măsură de ultimă instanță, în caz de amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, de exemplu cu ocazia unor evenimente majore sau a unor riscuri de securitate. Statul trebuie să notifice Comisia Europeană și celelalte state, iar durata este limitată de Codul frontierelor Schengen. Asemenea măsuri au fost folosite de mai multe state de-a lungul timpului.
Controalele de securitate în aeroporturi
Controlul de securitate al bagajelor și al persoanelor din aeroporturi nu are legătură cu Schengen: el se face pentru siguranța zborului și rămâne obligatoriu și pe zborurile interne. Diferența este că, pe un zbor în interiorul spațiului, nu mai treci prin ghișeul de control al documentelor la frontieră.
Bagajele și bunurile: ce rămâne valabil
Schengen privește persoanele, nu bunurile. Bunurile circulă liber în interiorul Uniunii datorită uniunii vamale și a pieței unice, dar unele reguli rămân:
- Produsele accizabile (tutun, alcool) cumpărate pentru uz personal pot fi transportate între statele UE, dar statele pot aplica niveluri orientative peste care pot verifica dacă produsele sunt de fapt destinate comerțului, de exemplu 800 de țigarete sau 10 litri de băuturi spirtoase.
- Numerarul de 10.000 de euro sau mai mult, la intrarea în Uniune sau la ieșirea din ea, trebuie declarat; pentru circulația în interiorul UE, unele state au reguli naționale proprii.
- Animalele de companie (câini, pisici, dihori) au nevoie de microcip, vaccin antirabic valabil și pașaport european pentru animale de companie.
- Medicamentele cu regim special se transportă cu prescripția medicală și, pentru unele substanțe, cu documente suplimentare cerute de legea statului de destinație.
- Armele și muniția sunt supuse unor reguli stricte, inclusiv permisului european pentru arme de foc pentru deținătorii legali.
La frontierele externe, de exemplu când intri în România din Republica Moldova sau din Serbia, se aplică limitele vamale pentru bunurile aduse din afara Uniunii.
Cetățenii din afara UE în spațiul Schengen
Pentru cetățenii statelor terțe, Schengen înseamnă o viză comună pentru șederile scurte: o viză Schengen eliberată de un stat permite călătoria în tot spațiul, pe durata și în condițiile înscrise pe ea. Regula de bază pentru șederile scurte este de cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
Câteva situații frecvente:
- cetățenii statelor scutite de viză pot sta tot până la 90 de zile în orice 180 de zile, cu pașaport valabil;
- un permis de ședere valabil eliberat de un stat Schengen permite, de regulă, călătoriile de scurtă durată în celelalte state;
- membrii de familie din afara UE ai unui cetățean european beneficiază de facilități speciale, prevăzute de regulile privind libera circulație;
- șederea peste termen poate duce la amendă, la returnare și la interdicție de intrare.
Pentru verificarea duratei șederii și a dreptului de intrare, Uniunea folosește sisteme informatice comune la frontierele externe, care înregistrează intrările și ieșirile cetățenilor din afara UE.
Situații practice pe care le poți întâlni
Câteva exemple tipice arată cum se aplică regulile în viața reală:
- Zbori de la Cluj la Milano: nu treci prin controlul documentelor la frontieră, dar treci prin controlul de securitate și arăți actul de identitate la îmbarcare, dacă îl cere compania.
- Mergi cu mașina la Viena prin Ungaria: nu mai există control sistematic la punctele de trecere, dar poți fi oprit pentru o verificare polițienească pe drum.
- Mergi în Republica Moldova: treci printr-un control complet la frontiera externă, la ieșire și la întoarcere.
- Te muți la muncă în Germania: Schengen îți ușurează drumul, dar pentru ședere aplici regulile liberei circulații și te înregistrezi la autoritățile locale, dacă se cere.
- O autoritate dintr-un alt stat îți refuză nejustificat înregistrarea șederii: poți apela gratuit la rețeaua SOLVIT, explicată în SOLVIT: ajutor gratuit când ți se încalcă drepturile în UE.
Votul cetățenilor români stabiliți în alt stat membru are reguli proprii, indiferent de Schengen; le găsești în Votul din străinătate: în secție și prin corespondență.
Ce merită reținut
Spațiul Schengen a schimbat felul în care călătorim, eliminând cozile și controalele de rutină la frontierele interne, dar nu a eliminat regulile. Actul de identitate rămâne obligatoriu, verificările polițienești și repunerea temporară a controalelor sunt posibile, iar bunurile, animalele și numerarul au regulile lor. Pentru imaginea completă a Uniunii, din care Schengen este doar o parte, vezi ghidul Uniunea Europeană: cum funcționează, explicat pe înțeles, iar pentru drepturile tale generale de cetățean, Drepturile cetățeanului român: ghid de participare civică.
De reținut:
- Schengen cuprinde 29 de state, iar România este membră deplină din 1 ianuarie 2025;
- frontierele României cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia sunt frontiere externe, cu control;
- cartea de identitate sau pașaportul valabil sunt în continuare obligatorii;
- Schengen privește persoanele; bunurile au regulile uniunii vamale și ale accizelor;
- libera circulație a cetățenilor UE există independent de Schengen;
- statele pot repune temporar controalele, în condiții excepționale.
Întrebări frecvente
Mai am nevoie de buletin dacă România este în Schengen?
Da. Cartea de identitate sau pașaportul valabil sunt necesare pentru verificările polițienești, pentru îmbarcare și pentru situațiile în care un stat repune temporar controalele la frontieră.
Pot călători în Irlanda doar cu cartea de identitate?
Da, ca cetățean român poți intra în Irlanda cu cartea de identitate valabilă, pentru că Irlanda face parte din Uniune. Fiindcă nu este în Schengen, vei trece totuși prin control la frontieră.
Ce înseamnă regula de 90 de zile în 180?
Este limita de ședere scurtă pentru cetățenii din afara UE în spațiul Schengen. Nu se aplică cetățenilor români, care au drept de liberă circulație în Uniune.
Poate un stat să reintroducă temporar controalele la frontieră?
Da, ca măsură excepțională, în caz de amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne, cu notificarea Comisiei și pentru o durată limitată.
Schengen înseamnă că nu mai există vamă între statele UE?
Lipsa taxelor vamale între statele UE vine din uniunea vamală, nu din Schengen. Totuși, pentru produse precum tutunul și alcoolul, statele pot verifica dacă ele sunt pentru uz personal.
