Cuprins 11 secțiuni
Cetățenia europeană este statutul pe care îl ai automat dacă ești cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene. Nu se cere, nu se pierde separat și nu înlocuiește cetățenia română, ci se adaugă ei. Prin ea, un cetățean român are în toate cele 27 de state membre un set de drepturi garantate de tratate: să circule și să locuiască liber, să muncească sau să studieze fără discriminare, să voteze la alegerile locale și europarlamentare din statul în care trăiește și să ceară protecție consulară.
Aceste drepturi nu sunt doar declarații: ele au proceduri, documente și instituții care le apără. Ghidul de mai jos le ia pe rând, cu limitele și condițiile lor, și îți arată cui te adresezi când nu sunt respectate. Informațiile au caracter general; regulile concrete de ședere, muncă sau asigurări pot varia de la un stat la altul și se pot schimba, așa că pentru cazul tău verifică portalul oficial Your Europe și autoritățile statului respectiv sau consultă un avocat.
Cum dobândești cetățenia europeană
Cetățenia Uniunii se dobândește automat, prin cetățenia unui stat membru, conform articolului 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Fiecare stat decide singur cine îi este cetățean; Uniunea nu acordă și nu retrage cetățenia națională, iar cetățenia europeană urmează soarta acesteia.
Câteva consecințe practice:
- un cetățean român cu dublă cetățenie, de exemplu română și a unui stat din afara UE, este cetățean european prin cetățenia română;
- un cetățean dintr-un stat care părăsește Uniunea pierde cetățenia europeană, cum s-a întâmplat cu cetățenii britanici după retragerea Regatului Unit;
- documentul care dovedește cetățenia europeană este actul de identitate sau pașaportul național; nu există un „pașaport european” separat.
Drepturile tale fundamentale de cetățean român, garantate de Constituție, rămân neatinse; cetățenia europeană le completează. Pentru imaginea lor completă, vezi Drepturile cetățeanului român: ghid de participare civică.
Lista drepturilor, pe scurt
Tratatele și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene enumeră drepturile cetățenilor europeni. Tabelul de mai jos le adună, cu locul unde le folosești concret.
| Dreptul | Ce înseamnă | Unde îl folosești |
|---|---|---|
| Libera circulație și ședere | să călătorești și să locuiești în alt stat membru | la autoritățile statului de reședință |
| Nediscriminarea pe motiv de cetățenie | să fii tratat ca un cetățean al statului gazdă în domeniile reglementate de UE | la angajare, la școală, în fața autorităților |
| Votul și candidatura la alegerile locale | în statul în care locuiești | listele electorale locale ale statului de reședință |
| Votul și candidatura la europarlamentare | în statul de reședință sau în cel de origine | o singură dată, la alegere |
| Protecția consulară | ajutorul ambasadei oricărui stat UE, dacă România nu are reprezentanță | în state din afara Uniunii |
| Petiția la Parlamentul European | să semnalezi o problemă din domeniile UE | portalul de petiții al Parlamentului |
| Plângerea la Ombudsmanul European | pentru administrare defectuoasă a instituțiilor UE | site-ul Ombudsmanului European |
| Inițiativa cetățenească europeană | să ceri Comisiei o propunere legislativă | registrul oficial al inițiativelor |
| Comunicarea în limba ta | să scrii instituțiilor UE în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale | orice instituție sau organ al UE |
Dreptul de liberă circulație și ședere
Dreptul de a circula și a locui pe teritoriul altui stat membru este cel mai folosit drept al cetățeniei europene și este detaliat în Directiva 2004/38/CE. Condițiile depind de durata șederii.
Până la trei luni
Poți locui în orice stat membru până la trei luni fără alte condiții decât să ai o carte de identitate sau un pașaport valabil. Statul gazdă poate cere să îți semnalezi prezența, potrivit regulilor sale, dar nu îți poate cere viză sau permis.
Peste trei luni
Pentru o ședere mai lungă trebuie să te încadrezi într-una dintre categoriile prevăzute de directivă:
- Lucrător salariat sau desfășori o activitate independentă în statul gazdă.
- Ai resurse suficiente pentru tine și familie, ca să nu devii o povară pentru sistemul de asistență socială, și ai o asigurare de sănătate completă.
- Ești student înscris la o instituție de învățământ, cu asigurare de sănătate și cu o declarație privind resursele suficiente.
- Ești membru de familie al unui cetățean european aflat într-una dintre situațiile de mai sus.
Statul gazdă îți poate cere să te înregistrezi la autorități, iar în acest caz primești un certificat de înregistrare. Documentele cerute sunt limitate de directivă: act de identitate și dovada încadrării într-o categorie, de exemplu contract de muncă sau dovada înscrierii la studii.
Șederea permanentă
După cinci ani de ședere legală neîntreruptă în statul gazdă dobândești dreptul de ședere permanentă, care nu mai depinde de condițiile de mai sus. Absențele temporare scurte nu întrerup continuitatea, în limitele prevăzute de directivă.
Membrii familiei
Soțul sau soția, partenerul înregistrat (dacă statul gazdă recunoaște parteneriatul înregistrat ca echivalent căsătoriei), copiii sub 21 de ani sau aflați în întreținere și părinții aflați în întreținere au drept de ședere alături de tine, chiar dacă nu sunt cetățeni europeni. Membrii de familie din afara Uniunii primesc un permis de ședere specific. Curtea de Justiție a interpretat aceste reguli în numeroase cauze, inclusiv într-una pornită din România, explicată în Curtea de Justiție a UE: ce judecă și cum te afectează.
Important: Dreptul de ședere poate fi restrâns doar pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, cu garanții procedurale, inclusiv dreptul de a contesta decizia. Simpla lipsă a unui document nu justifică, de regulă, expulzarea unui cetățean european.
Libera circulație nu înseamnă același lucru cu lipsa controalelor la frontieră; diferența este explicată în Spațiul Schengen: ce înseamnă libera circulație în practică.
Munca, studiile și calificările în alt stat
Ca cetățean european, poți căuta și accepta un loc de muncă în alt stat membru în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat: salariu, condiții de muncă, acces la formare și avantaje sociale și fiscale. Excepție fac unele posturi din administrația publică legate de exercitarea autorității statului.
Instrumentele care te ajută:
- EURES, portalul european al mobilității locurilor de muncă, cu anunțuri și consilieri;
- recunoașterea calificărilor profesionale: pentru profesiile reglementate (medic, asistent medical, farmacist, arhitect, avocat și altele), statul gazdă trebuie să analizeze diploma ta după regulile Directivei 2005/36/CE; unele profesii beneficiază de recunoaștere automată;
- coordonarea sistemelor de securitate socială: perioadele de asigurare din state diferite se pot cumula pentru pensie, iar regulile stabilesc în ce stat plătești contribuțiile;
- documentele portabile: formularul A1 arată unde ești asigurat când lucrezi temporar în alt stat, iar U1 atestă perioadele de asigurare pentru șomaj.
Sănătatea când ești temporar în alt stat
Cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS), emis în România de casele de asigurări de sănătate, îți dă acces la îngrijirile medicale necesare în timpul unei șederi temporare în alt stat membru, în aceleași condiții ca asigurații locali. Nu acoperă tratamentele planificate și nici serviciile private neincluse în sistemul public. Condițiile de emitere și valabilitatea cardului le găsești la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Sfat: Înainte de o mutare pentru muncă, cere în scris angajatorului sau autorității de securitate socială din statul gazdă confirmarea statutului tău de asigurat. Problemele de coordonare ies la iveală de obicei abia la pensionare, când perioadele sunt greu de dovedit.
Votul și candidatura în statul în care locuiești
Dacă locuiești într-un alt stat membru, ai dreptul să votezi și să candidezi la alegerile locale acolo, în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Unele state rezervă propriilor cetățeni anumite funcții executive, cum ar fi cea de primar, iar condițiile exacte de înscriere sunt stabilite de legea locală.
La alegerile pentru Parlamentul European, poți alege: votezi pentru candidații din statul de reședință, după înscrierea în listele electorale de acolo, sau pentru candidații din România, la secțiile organizate de statul român. Votezi o singură dată. Cum se desfășoară scrutinul și cum se împart mandatele afli în Alegerile europarlamentare: cum sunt aleși eurodeputații, iar organizarea votului la secțiile românești din străinătate este descrisă în Votul din străinătate: în secție și prin corespondență.
Votul la alegerile parlamentare și prezidențiale dintr-un alt stat membru nu face parte din drepturile cetățeniei europene; el ține de cetățenia națională.
Protecția consulară când România nu are ambasadă
Dacă te afli într-un stat din afara Uniunii unde România nu are ambasadă sau consulat accesibil, poți cere ajutorul ambasadei sau consulatului oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca cetățenii acelui stat. Regulile sunt detaliate de Directiva (UE) 2015/637.
Ajutorul consular acoperă, de regulă, situații precum:
- pierderea sau furtul pașaportului, prin emiterea unui document de călătorie provizoriu;
- arestarea sau reținerea;
- un accident grav sau o boală gravă;
- decesul unei persoane apropiate;
- crize, precum dezastre naturale sau conflicte, inclusiv evacuarea.
Statul care te ajută se coordonează cu statul român, iar eventualele costuri pot fi recuperate ulterior, în condițiile prevăzute de reguli. Protecția consulară nu înseamnă plata cheltuielilor de călătorie sau intervenția în procese.
Dreptul de a te adresa instituțiilor UE
Cetățenia europeană îți dă patru căi directe de contact cu Uniunea. Poți scrie oricărei instituții sau oricărui organ consultativ al Uniunii în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale, inclusiv în română, și ai dreptul să primești răspunsul în aceeași limbă.
- Petiția către Parlamentul European, pentru o problemă din domeniile Uniunii care te afectează direct.
- Plângerea la Ombudsmanul European, pentru administrarea defectuoasă a unei instituții, a unui organ sau a unei agenții a UE.
- Inițiativa cetățenească europeană, prin care un milion de cetățeni din cel puțin șapte state pot cere Comisiei o propunere legislativă; vezi Inițiativa cetățenească europeană: cum funcționează.
- Accesul la documente: poți cere documentele deținute de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, cu excepțiile prevăzute de regulile UE.
Primele două sunt explicate pas cu pas în ghidul despre Petiția la Parlamentul European și Ombudsmanul European.
Nediscriminarea pe motiv de cetățenie și limitele ei
Articolul 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice discriminarea pe motiv de cetățenie în domeniile reglementate de tratate. O universitate dintr-un alt stat membru nu îți poate cere taxe mai mari decât cetățenilor proprii, iar un angajator nu te poate respinge pentru că ești român.
Totuși, principiul are limite stabilite chiar de dreptul UE:
- în primele trei luni de ședere, statul gazdă nu este obligat să acorde asistență socială persoanelor care nu lucrează;
- persoanele inactive care nu au resurse suficiente pot pierde dreptul de ședere peste trei luni;
- burse de întreținere pentru studenți pot fi condiționate de o anumită perioadă de ședere.
Când discriminarea se produce în România, pe orice criteriu (etnie, sex, vârstă, dizabilitate și altele), instituția competentă este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării; procedura e descrisă în Discriminarea: ce face CNCD și cum depui o plângere.
Cine te ajută când un drept nu e respectat
Răspunsul depinde de cine îți încalcă dreptul și unde. Tabelul de mai jos te orientează.
| Situația | Cui te adresezi |
|---|---|
| O autoritate din alt stat UE aplică greșit dreptul UE (ședere, recunoașterea diplomei, securitate socială) | SOLVIT, gratuit și fără proces |
| Ai nevoie de un sfat juridic despre drepturile tale în UE | serviciul Your Europe Advice (Europa ta – Consiliere) |
| O instituție europeană nu îți răspunde sau te tratează incorect | Ombudsmanul European |
| Ai pierdut actele sau ești arestat într-un stat din afara UE | ambasada sau consulatul României ori al altui stat UE |
| O încălcare sistematică a dreptului UE de către un stat | plângere la Comisia Europeană |
| Un litigiu concret, cu despăgubiri | instanța competentă, cu ajutorul unui avocat |
Cel mai rapid instrument pentru problemele cu autoritățile unui alt stat este de obicei rețeaua SOLVIT, prezentată în SOLVIT: ajutor gratuit când ți se încalcă drepturile în UE. Imaginea generală a felului în care funcționează Uniunea, de la tratate la instituții, o găsești în ghidul Uniunea Europeană: cum funcționează, explicat pe înțeles.
Ce merită reținut
Cetățenia europeană este un strat suplimentar de drepturi, construit peste cetățenia română. Ea îți permite să trăiești, să lucrezi și să studiezi în alt stat membru, să participi la viața politică locală și europeană acolo unde locuiești și să te adresezi direct instituțiilor Uniunii. Drepturile au însă condiții, mai ales pentru șederile mai lungi de trei luni, iar cunoașterea lor te ajută să eviți problemele cu autoritățile.
De reținut:
- cetățenia europeană se dobândește automat, prin cetățenia română;
- până la trei luni de ședere ai nevoie doar de act de identitate valabil;
- după cinci ani de ședere legală neîntreruptă dobândești dreptul de ședere permanentă;
- poți vota la alegerile locale și europarlamentare din statul de reședință, o singură dată la europarlamentare;
- în afara Uniunii, ambasada oricărui stat UE te poate ajuta dacă România nu are reprezentanță;
- pentru problemele cu autoritățile altui stat, începi cu SOLVIT sau Your Europe Advice.
Întrebări frecvente
Trebuie să cer separat cetățenia europeană?
Nu. Cetățenia europeană se dobândește automat odată cu cetățenia română și nu are un document separat. O dovedești cu cartea de identitate sau cu pașaportul românesc.
Cât timp pot sta în alt stat UE fără formalități?
Până la trei luni, cu un act de identitate sau un pașaport valabil. Pentru o ședere mai lungă trebuie să lucrezi, să studiezi sau să ai resurse suficiente și asigurare de sănătate, iar statul gazdă îți poate cere înregistrarea.
Pot vota la alegerile locale în statul în care locuiesc?
Da, dacă te înscrii în listele electorale ale statului de reședință, în condițiile legii lui. Unele state rezervă anumite funcții, precum cea de primar, propriilor cetățeni.
Cine mă ajută dacă îmi pierd pașaportul într-o țară unde România nu are ambasadă?
Ambasada sau consulatul oricărui alt stat membru al Uniunii, care îți poate emite un document de călătorie provizoriu în coordonare cu autoritățile române.
Pot scrie Comisiei Europene în limba română?
Da. Ai dreptul să scrii oricărei instituții a Uniunii în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale, inclusiv în română, și să primești răspunsul în aceeași limbă.
