Cuprins 9 secțiuni
Dacă locuiești, lucrezi sau studiezi în afara României, ai la dispoziție două căi de a vota: la o secție de votare deschisă în străinătate sau, la scrutinele pentru care legea o permite, prin corespondență, adică trimițând buletinul prin poștă. Fiecare are reguli proprii, iar diferența principală este că votul prin poștă cere o înscriere făcută din timp, în timp ce la secție te prezinți direct în ziua votului.
În acest ghid afli la ce alegeri poți vota din străinătate, ce acte îți trebuie, cum funcționează înscrierea în Registrul electoral cu adresa de peste hotare și ce conține plicul pe care îl primești acasă. Pentru contextul general al alegerilor, vezi ghidul complet despre alegerile din România.
La ce alegeri poți vota din străinătate
Din străinătate poți vota la alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și la referendumul național, dar nu și la alegerile locale. Motivul este simplu: autoritățile locale sunt alese de locuitorii comunității respective, iar pentru acest tip de scrutin nu se organizează secții în afara țării.
| Tipul scrutinului | Secții în străinătate | Vot prin corespondență |
|---|---|---|
| Alegeri prezidențiale | Da | Doar dacă legea în vigoare la acel scrutin îl prevede |
| Alegeri parlamentare | Da | Da, pentru alegătorii înscriși la timp (Legea nr. 288/2015) |
| Alegeri europarlamentare | Da | Doar dacă legea în vigoare la acel scrutin îl prevede |
| Referendum național | Da | Doar dacă legea în vigoare îl prevede |
| Alegeri locale | Nu | Nu |
Regimul votului prin corespondență a fost introdus pentru alegerile parlamentare și a fost discutat sau extins ulterior și pentru alte scrutine. De aceea, înaintea fiecăror alegeri, verifică pe platforma oficială a Autorității Electorale Permanente dacă această opțiune este disponibilă pentru votul care te interesează.
Alegerile europarlamentare, un caz aparte
La alegerile pentru Parlamentul European, un cetățean român care locuiește în alt stat membru al Uniunii poate alege fie să voteze pentru listele din România, la o secție românească, fie să voteze pentru listele statului în care locuiește, dacă s-a înscris acolo pe listele electorale. Nu poate vota de două ori. Opțiunea decurge din drepturile descrise în Cetățenia europeană: drepturile pe care le ai în toată Uniunea.
Circumscripția pentru românii din afara țării
La alegerile parlamentare, românii din străinătate au o circumscripție electorală proprie, care alege 4 deputați și 2 senatori. Voturile exprimate la secțiile din străinătate se contabilizează pentru listele depuse în această circumscripție, nu pentru cele din județul în care ai avut domiciliul.
Această circumscripție funcționează după aceleași reguli de calcul ca toate celelalte, descrise în Sistemul electoral pentru Parlament: cum se împart mandatele: listele trebuie să treacă pragul electoral național, iar mandatele se împart proporțional. Odată aleși, deputații și senatorii diasporei au aceleași drepturi și obligații ca ceilalți membri ai Parlamentului.
La prezidențiale și la referendumul național, votul din străinătate se adună pur și simplu la totalul național, pentru că întreaga țară formează o singură circumscripție.
Votul la o secție din străinătate
Secțiile din străinătate sunt organizate de Ministerul Afacerilor Externe, prin ambasade și consulate, dar și în alte localuri stabilite cu acordul autorităților statului gazdă, acolo unde comunitățile românești sunt numeroase. Lista secțiilor, cu adresele lor, se publică înaintea fiecărui scrutin.
Unde poți vota
Ca regulă, în străinătate poți vota la orice secție de votare, indiferent de țara sau orașul în care locuiești, fiind trecut pe lista electorală suplimentară dacă nu figurezi pe o listă a secției respective. Asta te ajută dacă ești în călătorie sau dacă cea mai apropiată secție este în alt oraș.
Programul de vot
Secțiile din străinătate funcționează după ora locală a statului în care se află. La mai multe scrutine naționale, votul în străinătate s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică, pentru a reduce cozile. Programul exact se stabilește prin lege și prin hotărârile autorităților electorale pentru fiecare scrutin, așa că verifică-l înainte de a pleca.
Ce acte îți trebuie
| Situația ta | Documente folosite de obicei |
|---|---|
| Ai domiciliul în străinătate | Pașaportul românesc valabil (inclusiv cel simplu electronic sau temporar), cu mențiunea statului de domiciliu |
| Ai domiciliul în România și ești temporar în străinătate | Cartea de identitate valabilă sau pașaportul românesc valabil |
| Ai doar un act expirat | Nu poți vota; solicită din timp un document nou la consulat |
Lista completă a actelor acceptate este prevăzută de legea fiecărui scrutin și este reamintită de Biroul Electoral Central. Pașii din secție sunt aceiași ca în țară și sunt explicați în Votul la secția de votare: pașii, de la act la ștampilă.
Sfat: Dacă știi că vei vota la o secție din străinătate, înscrie-te din timp pe platforma oficială a AEP cu adresa ta de peste hotare. Informațiile ajută autoritățile să dimensioneze numărul de secții și de buletine acolo unde trăiesc mulți români.
Înscrierea în Registrul electoral cu adresa din străinătate
Pentru a vota prin corespondență, și pentru a ajuta la organizarea secțiilor, trebuie să fii înscris în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau de reședință din străinătate. Registrul este baza de date națională a alegătorilor, administrată de AEP, descrisă pe larg în Registrul electoral și listele de alegători: unde votezi.
Înscrierea se face online, pe platforma dedicată a AEP (votstrainatate.ro), sau prin intermediul misiunilor diplomatice. Vei avea nevoie, de regulă, de:
- datele din actul de identitate românesc;
- adresa completă din străinătate, la care să poată ajunge poșta;
- un document care atestă domiciliul sau reședința în statul respectiv, dacă acest lucru nu reiese din actul românesc;
- o adresă de e-mail sau un număr de telefon, pentru confirmări.
Atenție: Înscrierea pentru votul prin corespondență are un termen-limită, stabilit în calendarul fiecărui scrutin, de obicei cu câteva luni sau săptămâni înaintea votului. După acest termen, singura variantă rămâne votul la secție.
Votul prin corespondență, pas cu pas
Votul prin corespondență înseamnă că primești buletinul acasă, îl ștampilezi în liniște și îl trimiți înapoi prin poștă, astfel încât să ajungă la biroul electoral înainte de termenul stabilit. Costul expedierii plicului de retur este suportat de statul român.
Ce conține coletul primit
| Element | La ce folosește |
|---|---|
| Buletinul sau buletinele de vot | Pe ele îți exprimi opțiunea |
| Timbrul autocolant sau ștampila cu mențiunea „VOTAT” | Îl aplici în patrulaterul ales |
| Plicul interior | În el pui doar buletinul de vot, pentru a păstra secretul votului |
| Certificatul-tip (declarația) | Îl completezi și semnezi, confirmând că ai votat personal |
| Plicul exterior, cu adresa de retur | În el pui plicul interior închis și certificatul semnat |
| Instrucțiunile de vot | Explică exact ordinea operațiunilor |
Ordinea operațiunilor
- Citește instrucțiunile primite în colet, pentru că ele prevalează asupra oricărei explicații generale.
- Aplică timbrul „VOTAT” într-un singur patrulater pe fiecare buletin.
- Pune buletinul în plicul interior și închide-l. Nu pune altceva în plicul interior.
- Completează și semnează certificatul-tip.
- Pune plicul interior închis și certificatul semnat în plicul exterior.
- Trimite plicul exterior cât mai repede, prin serviciul poștal indicat.
Plicurile care ajung după termenul legal nu mai sunt luate în considerare. Pentru că trimiterea poștală internațională poate dura, nu amâna expedierea până în ultimele zile.
Cum se numără voturile prin corespondență
Plicurile sunt primite de birourile electorale constituite special pentru votul prin corespondență. În ziua votului, membrii acestora verifică plicurile exterioare și certificatele, separă plicurile interioare de datele personale, pentru a păstra secretul votului, apoi deschid plicurile interioare și numără voturile. Etapele numărătorii în general sunt descrise în Numărarea voturilor: ce se întâmplă după închiderea urnelor.
Secție sau poștă: ce alegi
Ambele variante sunt la fel de valabile, iar alegerea depinde de distanța până la cea mai apropiată secție, de timpul tău și de siguranța serviciului poștal din țara în care locuiești. Sistemul este gândit astfel încât fiecare alegător să voteze o singură dată.
| Criteriu | Vot la secție | Vot prin corespondență |
|---|---|---|
| Înscriere prealabilă | Recomandată, nu obligatorie | Obligatorie, până la termen |
| Deplasare | Da, uneori în alt oraș | Nu |
| Cozi | Posibile, mai ales duminica | Nu |
| Risc principal | Distanța și timpul de așteptare | Întârzierea poștei |
| Când îți exprimi votul | În zilele de vot | Înainte de ziua votului, la primirea coletului |
Probleme frecvente și unde ceri ajutor
Majoritatea problemelor din diaspora țin de acte expirate, de înscrieri făcute după termen sau de colete care nu ajung. Pentru fiecare există o instituție competentă.
- Act expirat: solicită un act nou la consulat cât mai devreme; procesarea durează.
- Nu ai primit coletul: verifică statusul înscrierii pe platforma AEP și contactează asistența indicată acolo, cât încă mai este timp să votezi la secție.
- Ai schimbat adresa din străinătate: actualizează datele în Registrul electoral înainte de termenul-limită.
- Nu știi unde este cea mai apropiată secție: consultă lista oficială publicată de MAE și de AEP.
- Ai observat nereguli la o secție: adresează-te președintelui biroului electoral al secției, iar apoi biroului electoral pentru secțiile din străinătate.
Informațiile de aici au caracter general și explicativ. Termenele, actele acceptate și modalitățile de vot pot fi modificate de la un scrutin la altul, așa că regulile valabile sunt cele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, de Ministerul Afacerilor Externe și de Biroul Electoral Central. Pentru alte drepturi pe care le ai ca cetățean, vezi și Drepturile cetățeanului român: ghid de participare civică.
Ce merită reținut despre votul din străinătate
Românii din afara țării pot vota la majoritatea scrutinelor naționale, fie la o secție organizată de MAE, fie, unde legea permite, prin poștă. Votul la secție nu cere decât un act valabil, în timp ce votul prin corespondență cere planificare: înscriere la termen, adresă corectă și expediere din timp.
De reținut:
- la alegerile locale nu se votează din străinătate;
- la parlamentare există o circumscripție proprie a diasporei, cu 4 deputați și 2 senatori;
- în străinătate poți vota, de regulă, la orice secție, cu un act românesc valabil;
- votul prin corespondență cere înscriere prealabilă pe platforma AEP, până la termenul din calendar;
- plicul trebuie să ajungă înainte de termenul legal, altfel nu se numără.
Întrebări frecvente
Pot vota la alegerile locale dacă locuiesc în străinătate?
Nu din străinătate. Dacă ai domiciliul sau reședința în România, poți vota doar venind la secția din localitatea respectivă.
Trebuie să mă înscriu ca să votez la o secție din străinătate?
Nu este obligatoriu: te poți prezenta cu un act valabil și vei fi trecut pe lista suplimentară. Înscrierea prealabilă ajută însă la organizarea secțiilor.
Pot vota prin corespondență dacă sunt doar în vacanță în străinătate?
Votul prin corespondență este destinat alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate, înscriși la timp. Dacă ești doar în trecere, poți vota la o secție din țara în care te afli.
Ce se întâmplă dacă plicul ajunge după termen?
Nu mai este luat în calcul. De aceea e bine să trimiți plicul imediat după ce ai votat, nu în ultimele zile.
Pe ce site mă înscriu pentru votul prin corespondență?
Pe platforma oficială a Autorității Electorale Permanente dedicată votului din străinătate (votstrainatate.ro), unde găsești și termenele fiecărui scrutin.
