Parlamentul României: Camera Deputaților și Senatul

Parlamentul României este, potrivit Constituției, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Este alcătuit din două camere, Camera Deputaților și Senatul, ai căror membri sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de patru ani. Cele două camere adoptă legile, controlează Guvernul și numesc conducerea unor autorități importante ale statului.

Mulți oameni știu că există deputați și senatori, dar mai puțini știu de ce sunt două camere, ce le deosebește și cum se lucrează efectiv în Parlament, de la comisii la ședințele comune. Ghidul de mai jos explică pe rând aceste lucruri și îți arată cum poți urmări activitatea parlamentarilor din județul tău. Informațiile sunt generale și educative; regulamentele camerelor și legea electorală se pot modifica, iar textele oficiale se găsesc pe site-urile celor două camere.

De ce are România un Parlament cu două camere

România are un Parlament bicameral pentru că a preluat o tradiție constituțională mai veche, prezentă în constituțiile din 1866 și 1923, și pentru că legiuitorul constituant din 1991 a considerat că o a doua cameră aduce o reflecție suplimentară asupra legilor. Ambele camere sunt alese direct, în aceleași alegeri, așa că diferența dintre ele nu ține de legitimitate, ci de competențe și de vârsta minimă a candidaților.

Până la revizuirea Constituției din 2003, camerele aveau atribuții aproape identice, iar o lege trebuia adoptată în aceeași formă de amândouă, cu o procedură de mediere atunci când textele difereau. Revizuirea a introdus un bicameralism funcțional: pentru fiecare proiect, o cameră este „prima sesizată”, iar cealaltă este „decizională”, adică are ultimul cuvânt. Drumul complet al unui proiect este descris în Cum se face o lege: de la inițiativă la Monitorul Oficial.

Cum sunt aleși deputații și senatorii

Deputații și senatorii sunt aleși în aceleași alegeri parlamentare, organizate o dată la patru ani sau mai devreme, dacă Parlamentul este dizolvat. Alegerile se desfășoară în termen de cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Câteva reguli stabilite de Constituție:

• poți candida la Camera Deputaților dacă ai împlinit 23 de ani până în ziua alegerilor inclusiv;
• poți candida la Senat dacă ai împlinit 33 de ani până în ziua alegerilor inclusiv;
• trebuie să ai cetățenia română, domiciliul în țară și drept de vot și să nu îți fie interzisă asocierea în partide politice;
• organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu obțin în alegeri numărul de voturi necesar pentru a fi reprezentate au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale.

Numărul deputaților și senatorilor nu este fixat în Constituție, ci rezultă din legea electorală, prin norme de reprezentare raportate la populație, la care se adaugă locurile pentru minoritățile naționale și pentru circumscripția românilor din străinătate. Din acest motiv, numărul de parlamentari poate varia de la o legislatură la alta. Felul în care voturile se transformă în mandate este explicat în Sistemul electoral pentru Parlament: cum se împart mandatele, iar tipurile de alegeri din România în Alegerile în România: tipuri de scrutin și reguli de bază.

Camera Deputaților și Senatul: ce le deosebește

Cele două camere au același mandat și aceeași sursă de legitimitate, dar diferă prin mărime, prin vârsta minimă a membrilor și prin proiectele pentru care sunt decizionale.

Regula generală din articolul 75 al Constituției este următoarea: pentru proiectele enumerate expres acolo, Camera Deputaților este prima sesizată, iar Senatul decide; pentru toate celelalte, Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților are ultimul cuvânt. Așa se explică de ce cele mai multe legi „trec întâi prin Senat”.

Sfat: Pe fișa fiecărui proiect, publicată pe site-urile camerelor, este menționat explicit care este camera decizională. Te ajută să știi unde se va lua votul final.

Organizarea internă: birouri, grupuri și comisii

Fiecare cameră își stabilește singură organizarea și funcționarea prin regulamentul propriu, adoptat cu votul majorității membrilor. Regulamentele pot fi verificate de Curtea Constituțională la sesizarea președintelui unei camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr minim de parlamentari.

Biroul permanent și președintele camerei

Președintele fiecărei camere este ales pentru durata mandatului camerei, iar ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Biroul permanent organizează lucrările: stabilește ordinea de zi propusă, repartizează proiectele la comisii, gestionează bugetul camerei. Președinții celor două camere au și roluri constituționale, de exemplu pot sesiza Curtea Constituțională, iar președintele Senatului asigură, primul, interimatul funcției de Președinte al României.

Grupurile parlamentare

Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, de regulă pe criteriul apartenenței la un partid sau la o alianță. Grupurile propun membri pentru comisii și pentru birou și desemnează vorbitorii la dezbateri.

Comisiile

Munca de fond se face în comisii. Ele analizează proiectele, propun amendamente și întocmesc rapoarte, pe baza cărora votează plenul.

Sesiunile și ședințele comune

Camerele lucrează în sesiuni: două sesiuni ordinare pe an, prima începând în luna februarie și încheindu-se cel mai târziu la sfârșitul lunii iunie, a doua începând în septembrie și încheindu-se cel mai târziu la sfârșitul lunii decembrie. În afara lor, camerele se pot întruni în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al fiecărei camere ori a cel puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor.

De regulă, fiecare cameră lucrează separat. Constituția prevede însă situații în care deputații și senatorii se reunesc în ședință comună, printre care:

• primirea mesajului Președintelui României;
• aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat;
• declararea mobilizării generale sau parțiale și a stării de război;
• aprobarea strategiei naționale de apărare a țării;
• numirea, la propunerea Președintelui, a directorilor serviciilor de informații;
• numirea Avocatului Poporului;
• acordarea votului de încredere Guvernului și dezbaterea moțiunilor de cenzură;
• suspendarea din funcție a Președintelui României.

Ședințele camerelor sunt, ca regulă, publice. Camerele pot hotărî ca anumite ședințe să fie secrete, ceea ce constituie o excepție de la regula transparenței.

Ce face concret Parlamentul

Parlamentul are trei funcții mari, iar în practică ele se împletesc în aceeași săptămână de lucru.

Funcția legislativă

Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Legile organice se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei camere, iar cele ordinare cu votul majorității membrilor prezenți. Tot prin lege se aprobă sau se resping ordonanțele Guvernului, ceea ce face din Parlament și controlorul legislației delegate, explicată în Ordonanțele de urgență: ce sunt și cum sunt controlate.

Funcția de control

Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului. Instrumentele de control sunt întrebările, interpelările, moțiunile simple, comisiile de anchetă și, cel mai important, moțiunea de cenzură, prin care Parlamentul poate demite Guvernul. Raporturile dintre cele două autorități sunt analizate în Separația puterilor în stat: cum se controlează reciproc și în Guvernul și ministerele: cum se formează și ce decid.

Funcția de numire și reprezentare

Parlamentul numește sau propune persoane în funcții-cheie: câte trei judecători ai Curții Constituționale numesc Camera Deputaților și Senatul, Parlamentul numește membrii Curții de Conturi și Avocatul Poporului, iar Senatul validează membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii. Tot Parlamentul ratifică tratatele internaționale încheiate de România.

Statutul parlamentarului: mandat, imunitate, incompatibilități

Deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, iar Constituția declară nul orice mandat imperativ: un parlamentar nu poate fi obligat juridic să voteze într-un anumit fel, nici de partid, nici de alegători. Răspunderea lui este politică, iar alegătorii o pot sancționa la următorul scrutin.

Imunitatea parlamentară

Imunitatea are două componente, cu efecte diferite:

1. Lipsa răspunderii juridice pentru voturi și opinii politice exprimate în exercitarea mandatului. Această protecție este permanentă pentru faptele din timpul mandatului.
2. Protecția față de măsurile privative de libertate: parlamentarii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte fără legătură cu voturile sau opiniile lor, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Excepție face infracțiunea flagrantă.

Urmărirea penală a parlamentarilor se face de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar judecata aparține Înaltei Curți. Așadar, imunitatea nu înseamnă că un parlamentar nu poate fi cercetat penal.

Incompatibilități

Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și senator. Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de membru al Guvernului. Alte incompatibilități sunt stabilite prin lege organică, iar verificarea lor intră în atribuțiile Agenției Naționale de Integritate.

Atenție: Mandatul de parlamentar încetează, între altele, la data întrunirii legale a camerelor nou alese, prin demisie, pierderea drepturilor electorale, incompatibilitate sau deces. Detaliile procedurale sunt în regulamentele camerelor.

Cum urmărești activitatea Parlamentului

Activitatea Parlamentului este în mare parte publică și poate fi urmărită fără intermediari, direct din sursele oficiale. Iată ce poți face:

1. Consultă site-urile camerelor (cdep.ro și senat.ro): găsești ordinea de zi, stenogramele ședințelor, fișele proiectelor și voturile nominale.
2. Verifică profilul parlamentarilor din circumscripția ta: inițiativele depuse, întrebările adresate Guvernului, luările de cuvânt și prezența la vot.
3. Urmărește ședințele în direct, transmise de camere, sau ședințele comisiilor, atunci când sunt publice.
4. Contactează biroul parlamentar din circumscripție, unde parlamentarii primesc cetățeni în audiență.
5. Trimite o petiție uneia dintre camere sau unei comisii; regulile generale ale petiției sunt explicate în Petiția către o autoritate: cum o scrii și ce răspuns primești.
6. Participă la dezbaterile publice organizate pe proiecte de lege, despre care afli mai multe în Transparența decizională: cum participi la consultări.

Dacă vrei să propui chiar tu o lege, Constituția permite inițiativa legislativă a cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, în condițiile prezentate în Inițiativa legislativă cetățenească: condiții și pași.

Recapitulare

Parlamentul României este singura autoritate care adoptă legi și are două camere alese direct, cu mandat de patru ani. Senatul și Camera Deputaților au aceeași legitimitate, dar fiecare are ultimul cuvânt pe anumite categorii de proiecte. Munca de fond se face în comisii, iar camerele se reunesc în ședință comună pentru deciziile cele mai importante, inclusiv bugetul și votul de încredere pentru Guvern. Locul Parlamentului în ansamblul instituțiilor îl găsești în Instituțiile statului român: cine ce face, pe înțeles.

De reținut:

• vârsta minimă: 23 de ani pentru deputați, 33 de ani pentru senatori;
• două sesiuni ordinare pe an: februarie–iunie și septembrie–decembrie;
• pentru fiecare proiect există o primă cameră sesizată și o cameră decizională;
• imunitatea nu împiedică urmărirea penală, ci doar percheziția, reținerea și arestarea fără încuviințarea camerei;
• stenogramele și voturile nominale sunt publice pe site-urile camerelor.