Cuprins 7 secțiuni
Dreptul de a vota și dreptul de a fi ales sunt cele două laturi ale drepturilor electorale: prima îți dă posibilitatea să alegi, a doua îți dă posibilitatea să candidezi. Ele sunt garantate de Constituție și detaliate de legile electorale, iar condițiile nu sunt aceleași la toate funcțiile. Ca să nu ajungi la secție sau în fața unui birou electoral cu surprize, e util să știi din timp ce cer regulile.
Mai jos vezi cine poate vota, când se pierde acest drept, ce cere legea de la un candidat și ce drepturi au cetățenii europeni care locuiesc în România. Pentru imaginea generală a scrutinelor, poți porni de la ghidul alegerilor din România.
Cine are dreptul de a vota
Au drept de vot cetățenii români care au împlinit 18 ani cel târziu în ziua alegerilor, inclusiv. Constituția prevede ca regulă majoratul electoral la 18 ani, fără deosebire de sex, etnie, religie sau avere. Dacă îți împlinești majoratul chiar în ziua votului, poți vota la acel scrutin.
Votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Fiecare termen are un înțeles:
- Universal: poate vota orice cetățean care îndeplinește condițiile;
- Egal: fiecare persoană are un singur vot;
- Direct: alegi tu, nu prin intermediari;
- Secret: nimeni nu are voie să afle cum ai votat;
- Liber exprimat: nu poți fi constrâns, cumpărat sau influențat ilegal.
Pe baza adresei tale, ești înscris automat în Registrul electoral; vezi Registrul electoral și listele de alegători: unde votezi. Constituția și principiile ei sunt descrise în Constituția României: structură, principii și revizuire.
Când se pierde dreptul de vot
Dreptul de vot poate fi pierdut doar în situații strict prevăzute de lege, de regulă printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Nu poate fi retras de o instituție administrativă sau de un partid. Cazurile sunt puține și interpretate strict.
| Situație | Efect |
|---|---|
| Pedeapsă care include interdicția drepturilor electorale, aplicată de instanță | Pierderea dreptului pe durata stabilită |
| Alte măsuri prevăzute de lege printr-o hotărâre definitivă | Pierderea sau limitarea dreptului, în condițiile legii |
| Lipsa cetățeniei române | Nu votezi la alegerile naționale |
Reglementările privind persoanele puse sub interdicție judecătorească au fost discutate și modificate în timp, în urma unor decizii ale instanțelor și ale Curții Constituționale. Verifică formularea legii în vigoare pentru scrutinul respectiv. Rolul Curții în aceste chestiuni este explicat în Curtea Constituțională: rolul ei și cum ajunge o cauză acolo.
Cine poate fi ales
Poți fi ales dacă ai drept de vot, domiciliul în țară și îndeplinești condiția de vârstă a funcției respective. Dreptul de a fi ales este un drept pasiv, dar are mai multe condiții decât votul propriu-zis, pentru că funcția implică responsabilități publice.
| Funcție | Vârsta minimă (regulă generală) |
|---|---|
| Consilier local sau județean, primar | 18 ani, cu condiții de domiciliu |
| Deputat | 23 de ani |
| Senator | 33 de ani |
| Președintele României | 35 de ani |
Aceste vârste sunt indicate în Constituție și în legile electorale, iar ele se raportează de obicei la ziua alegerilor. În plus, pot exista condiții suplimentare, cum ar fi lipsa unei incompatibilități sau o anumită vechime a domiciliului în localitate. Pentru funcția de Președinte, detalii în Președintele României: atribuții și limitele funcției și Alegerile prezidențiale: de ce există două tururi de scrutin.
Condiții pentru cei care vor să candideze
Pe lângă vârstă, un candidat trebuie să depună un dosar complet și să nu se afle într-o situație de incompatibilitate sau de inegibilitate. Incompatibilitatea înseamnă că nu poți cumula funcția cu alta (de exemplu, două funcții publice, în anumite cazuri). Ineligibilitatea înseamnă că ești împiedicat de lege să candidezi (de exemplu, dacă ai pierdut drepturile electorale).
Dosarul de candidatură conține, de obicei:
- Declarația de acceptare a candidaturii;
- Actul de identitate, în copie;
- Declarațiile de avere și de interese, acolo unde sunt cerute;
- Documente de sprijin sau liste de susținători, pentru candidații independenți.
Cum arată procesul pentru cei fără partid vezi în Candidatura independentă: condiții și pași de urmat. Despre declarațiile de avere și interese, citește Declarațiile de avere și interese: unde le cauți și cum le citești.
Cetățenii europeni care locuiesc în România
Un cetățean al altui stat membru al Uniunii Europene care locuiește în România poate vota și candida la alegerile locale și europarlamentare, în condițiile legii, dar nu la cele parlamentare sau prezidențiale. Este una dintre drepturile cetățeniei europene: poți participa la viața comunității în care locuiești, indiferent de cetățenia ta națională, în cadrul Uniunii.
Condițiile practice includ înscrierea în listele electorale speciale și respectarea termenelor. La rândul lor, cetățenii români care locuiesc în alt stat membru pot vota la alegerile locale și europarlamentare din țara de reședință. Drepturile sunt prezentate în Cetățenia europeană: drepturile pe care le ai în toată Uniunea și în Alegerile europarlamentare: cum sunt aleși eurodeputații.
Cum îți aperi dreptul dacă ți se refuză
Dacă ți se contestă dreptul de vot sau de candidatură, ai căi de atac. Pentru vot, poți cere consemnarea refuzului la secție și poți sesiza instanța; pentru candidatură, poți ataca decizia biroului electoral în termenul foarte scurt. Pașii sunt explicați în Contestațiile electorale: cum se contestă un rezultat.
De asemenea, poți apela la Avocatul Poporului și, dacă ai fost tratat discriminatoriu, la CNCD. Aceste instituții nu înlocuiesc contestația în instanță, dar te ajută să obții o poziție oficială.
Întrebări frecvente
De la ce vârstă pot vota?
De la 18 ani. Dacă împlinești 18 ani chiar în ziua alegerilor, poți vota în acea zi.
Pot vota dacă nu am domiciliul în țară?
Da, dacă ai cetățenie română și îți exerciți dreptul din străinătate, prin secțiile deschise acolo sau prin corespondență, în condițiile legii. Detalii în Votul din străinătate: în secție și prin corespondență.
Cine poate fi senator?
Persoana care are drept de vot, domiciliul în țară și vârsta minimă prevăzută pentru Senat, în plus față de celelalte condiții legale.
Un cetățean străin poate vota în România?
Doar cetățenii altor state membre ale Uniunii Europene, la alegerile locale și europarlamentare, dacă îndeplinesc condițiile și se înscriu pe listele speciale.
Pot pierde dreptul de vot fără hotărâre judecătorească?
Nu. Pierderea dreptului se poate face doar în cazurile prevăzute de lege, de obicei printr-o hotărâre definitivă.
