Cuprins 6 secțiuni
Bugetul Uniunii Europene este suma de bani pe care statele membre o pun în comun și pe care o cheltuiesc instituțiile europene pentru politici stabilite împreună: sprijin pentru agricultură, dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate, cercetare, infrastructură și acțiuni în afara Uniunii. Spre deosebire de bugetul unui stat, el este mic comparativ cu economia europeană, de ordinul unui procent din venitul național brut al Uniunii, și trebuie să fie echilibrat, fără deficit.
Mulți cred că „Bruxelles-ul” face datorii și cheltuiește după bunul plac. Reglementările sunt mai stricte decât par. În continuare vezi cum se formează veniturile, cum se planifică cheltuielile pe șapte ani, cine aprobă bugetul și cum se controlează banii. Dacă vrei imaginea completă a Uniunii, începe cu cum funcționează Uniunea Europeană.
De unde vin banii bugetului UE?
Veniturile provin din resurse proprii, adică surse prevăzute în tratate și într-o decizie adoptată de toate statele membre. Uniunea nu poate crea singură impozite. Principalele surse sunt:
- taxele vamale percepute la frontierele externe pentru mărfurile din afara Uniunii, din care statele păstrează o mică parte pentru costul colectării;
- o cotă dintr-o bază armonizată a TVA, calculată după reguli comune, nu din TVA-ul plătit efectiv de fiecare cumpărător;
- o contribuție bazată pe venitul național brut, care completează diferența și are în general cea mai mare pondere;
- o contribuție legată de deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate, introdusă pentru a încuraja reciclarea;
- alte venituri mici, cum sunt amenzile aplicate firmelor pentru încălcarea regulilor de concurență sau impozitul plătit de personalul instituțiilor europene.
Pentru un stat, rezultatul este o contribuție anuală proporțională cu puterea economică. Statele cu venituri mari plătesc mai mult decât primesc și sunt numite contributori nete, iar cele care primesc mai mult decât contribuie sunt beneficiare nete. România se află, de regulă, printre beneficiarele nete, în special datorită fondurilor de coeziune și agricole.
Cum se planifică cheltuielile pe șapte ani?
Uniunea nu hotărăște cheltuielile de la an la an fără un cadru. Ea adoptă un cadrul financiar multianual, de regulă pe șapte ani, care fixează plafoane de cheltuieli pe mari capitole. Planul oferă predictibilitate beneficiarilor, de exemplu fermierilor sau primăriilor care depun proiecte, și protejează negocierile anuale de disputele politice.
Pe baza lui se adoptă bugetul anual, care detaliază sumele concrete în limita plafoanelor. Comisia Europeană propune, iar Parlamentul și Consiliul îl stabilesc împreună. Cadrul multianual se adoptă prin acordul unanim al statelor în Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European, motiv pentru care negocierile sunt lungi și dificile.
| Etapa | Cine propune | Cine aprobă |
|---|---|---|
| cadrul financiar multianual | Comisia Europeană | Consiliul, cu unanimitate, și Parlamentul European |
| bugetul anual | Comisia Europeană | Parlamentul European și Consiliul, împreună |
| execuția bugetului | Comisia, împreună cu statele membre | descărcare de gestiune din partea Parlamentului |
Dacă te interesează legătura dintre rolurile instituțiilor europene, o găsești în articolul despre Comisia, Consiliul și Parlamentul European.
Pe ce se cheltuiesc banii europeni?
Cele mai mari capitole sunt de regulă două: politica agricolă comună, care sprijină veniturile fermierilor și dezvoltarea rurală, și politica de coeziune, care finanțează infrastructura și proiectele din regiunile mai puțin dezvoltate. Urmează cercetarea și inovarea, transportul și energia, migrația și frontierele, acțiunile externe și ajutorul pentru dezvoltare.
Mai puțin vizibilă, dar mică, este partea pentru administrație: salariile personalului, clădirile, traducerea documentelor în toate limbile oficiale. Ea reprezintă un procent redus din buget.
Cea mai mare parte a banilor nu este cheltuită direct de Bruxelles, ci prin gestiune partajată cu statele membre, care aleg și monitorizează proiectele pe teritoriul lor. Fondurile ajung la proiecte printr-un lanț de programe, autorități și apeluri de proiecte, descris în articolul despre fondurile europene.
Cum se aseamănă și cum se deosebește de bugetul unui stat?
Bugetul Uniunii folosește aceleași noțiuni ca bugetul unei primării sau al unui stat: venituri, cheltuieli, execuție, control. Diferențele sunt însă importante:
| Aspectul | Bugetul unui stat sau al unei localități | Bugetul UE |
|---|---|---|
| impozite proprii | da, stabilite prin lege | nu, doar resurse proprii aprobate de statele membre |
| deficit | poate exista, în limite | trebuie să fie echilibrat |
| mărime față de economie | pondere mare | de ordinul unui procent |
| cine hotărăște | parlamentul sau consiliul local | Consiliul și Parlamentul European, împreună |
Pentru comparație la nivel local, vezi explicația despre bugetul local, unde regulile despre echilibru și execuție sunt mai familiare.
Cine controlează banii europeni?
Controlul se face pe mai multe niveluri. Curtea de Conturi Europeană, cu sediul la Luxemburg, verifică dacă veniturile și cheltuielile sunt legale și bine gestionate și publică rapoarte anuale și speciale. Parlamentul European acordă sau amână descărcarea de gestiune a Comisiei, un vot care aprobă modul în care a fost executat bugetul. În fiecare stat, autoritățile naționale de audit verifică la rândul lor proiectele finanțate.
Fraudele sunt urmărite de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), care anchetează administrativ, și de Parchetul European, care urmărește penal infracțiunile ce afectează bugetul Uniunii în statele participante. Ca cetățean, poți sesiza suspiciuni de fraudă direct la aceste instituții, iar accesul la documentele publice te ajută să verifici cum au fost cheltuiți banii, așa cum arată și explicația despre cererea de informații de interes public.
Atenție: „fondurile europene” nu sunt un ajutor oferit statului de la Bruxelles. Statele contribuie la buget, iar o parte din sume se întoarce prin programe, cu condiția respectării regulilor de utilizare.
Pe aceeași temă, citește și Curtea de Conturi: ce controlează și ce rapoarte publică.
Întrebări frecvente
De unde provine bugetul Uniunii Europene?
Din resurse proprii: taxe vamale, o cotă din baza armonizată a TVA, o contribuție bazată pe venitul național brut și o contribuție legată de plasticul nereciclat, plus alte venituri mici.
Poate Uniunea Europeană să facă deficit?
Bugetul anual trebuie să fie echilibrat, deci cheltuielile nu pot depăși veniturile. În cazuri excepționale pot exista mecanisme speciale aprobate de statele membre, dar regula de bază este echilibrul.
Ce este cadrul financiar multianual?
Este planul de cheltuieli pe șapte ani, care stabilește plafoanele pe mari domenii. Bugetele anuale se încadrează în aceste plafoane.
Cine controlează cum sunt folosiți banii UE?
Curtea de Conturi Europeană, Parlamentul European prin descărcarea de gestiune, autoritățile naționale de audit, OLAF și Parchetul European.
Este România contributor net sau beneficiar net?
De regulă este beneficiar net, adică primește mai mult din buget decât contribuie, în principal prin fondurile de coeziune și cele agricole. Situația exactă variază de la un an la altul.
