Urna mobilă: cine poate vota acasă și cum se cere

Urna mobilă este soluția prin care votul ajunge la alegătorul care nu poate merge la secție. Nu este un privilegiu și nici o formă de vot „la alegere”: se aplică doar persoanelor care din motive de boală, de vârstă înaintată cu probleme de mobilitate sau de dizabilitate nu se pot deplasa până la secția de votare. Principiul este simplu: dreptul de vot nu trebuie să depindă de capacitatea ta de a urca scările unei școli.

Mai jos vezi cine poate cere urna mobilă, cum se face cererea, ce se întâmplă efectiv în camera ta în timpul votului și care sunt limitele sistemului. Pentru contextul general al scrutinului, merită să ai la îndemână ghidul despre alegerile din România.

Cine poate vota cu urna mobilă?

Poate vota cu urna mobilă alegătorul care nu se poate deplasa la secție din motive medicale sau din cauza unei dizabilități și care se află pe lista secției respective. Legea electorală vorbește despre persoane „netransportabile” sau cu mobilitate redusă, iar biroul electoral al secției verifică dacă situația ta se încadrează.

În practică, vorbim despre:

• persoane imobilizate la pat sau în convalescență după o intervenție;
• persoane cu dizabilități locomotorii severe, pentru care transportul ar fi o problemă reală;
• vârstnici cu boli cronice care nu pot ieși din locuință fără ajutor medical.

Nu intră aici cei care „nu au timp”, cei plecați din localitate sau cei care preferă confortul de acasă. De asemenea, urna mobilă funcționează doar în raza secției la care ești arondat. Dacă ești internat într-un spital, există reguli separate, iar secțiile din apropiere pot organiza votul în unitate; informațiile se publică de obicei înainte de fiecare scrutin.

Atenție: Cererea trebuie să fie reală și corectă. Declarațiile false pentru a obține votul cu urna mobilă pot atrage răspunderea legală.

Cum ceri urna mobilă pas cu pas

Ceri urna mobilă printr-o cerere scrisă adresată biroului electoral al secției de votare unde ești înscris, în termenul stabilit pentru fiecare scrutin. Termenul exact diferă de la o lege la alta, de aceea îl verifici din timp la primărie sau pe site-ul Autorității Electorale Permanente.

1. Afli numărul secției tale. Dacă nu îl știi, îl găsești după adresă, așa cum este explicat în Registrul electoral și listele de alegători: unde votezi.
2. Completezi cererea în scris, cu datele tale de identificare și motivul pentru care nu poți merge la secție.
3. Atașezi, dacă ți se cere, un document medical care atestă situația (adeverință, bilet de externare sau certificat de încadrare într-un grad de handicap).
4. Cererea ajunge la secție: o poți depune tu, o rudă sau un vecin, iar în unele situații poate fi transmisă și electronic, dacă legea scrutinului respectiv permite.

Ce scrii în cerere

Cererea include numele și prenumele, codul numeric personal, adresa la care vei fi în ziua votului, un număr de telefon și motivul. Nu trebuie să dai detalii medicale intime; în general, un act care confirmă imposibilitatea deplasării este suficient.

Cine hotărăște dacă ai dreptul

Președintele biroului electoral al secției verifică cererea și o aprobă dacă ești pe listă și dacă motivul se încadrează. Cererile aprobate sunt consemnate într-un registru special, iar persoanele din registru sunt marcate în lista electorală, ca să nu poți vota de două ori.

Cum decurge votul la domiciliu

Echipa care vine la tine este formată din membri ai biroului electoral al secției, de regulă cel puțin doi, proveniți din partide diferite, pentru ca procedura să se desfășoare sub control reciproc. Pot fi prezenți și observatori acreditați, dacă au anunțat din timp. Ei aduc urna mobilă, buletinele de vot, ștampila de control și ștampila VOTAT.

Procedura seamănă cu cea de la secție, doar că se desfășoară în locuința ta:

1. Membrii îți verifică actul de identitate și te caută pe lista specială.
2. Semnezi în dreptul numelui tău.
3. Primești buletinul și ștampila VOTAT într-un colț al camerei, unde poți vota fără să te vadă nimeni; accesul la o masă sau la un paravan trebuie să-ți asigure intimitatea.
4. Îndoi buletinul și îl pui în urna mobilă, care are fanta acoperită și sigilată.

Dacă ești în imposibilitatea fizică de a ștampila, poți fi ajutat de o persoană aleasă de tine, dar nu de un membru al echipei. Despre regulile ștampilării vezi Votul la secția de votare: pașii, de la act la ștampilă.

Ce garanții există pentru secretul și corectitudinea votului

Urna mobilă este legată de secția de votare printr-un lanț de control care se păstrează documentat: cine a cerut, cine a mers, câte buletine au fost date și câte s-au întors. La sfârșit, numărul de buletine din urna mobilă trebuie să corespundă cu numărul de cereri aprobate și cu semnăturile din lista specială.

Voturile din urna mobilă se amestecă la numărare cu cele din urna fixă, tocmai ca să nu se poată afla cum a votat o persoană anume. Dacă numărul buletinelor din urna mobilă este foarte mic, amestecarea are rol de protecție a secretului. Mai multe despre ce urmează după închiderea urnelor găsești în Numărarea voturilor: ce se întâmplă după închiderea urnelor.

Ce nu poți face cu urna mobilă

Urna mobilă nu înlocuiește votul prin corespondență și nu se aplică persoanelor aflate în afara secției de care aparții. Dacă locuiești în străinătate, regulile sunt altele și se află în Votul prin corespondență: cine poate vota și cum funcționează și în Votul din străinătate: în secție și prin corespondență.

Există și câteva limite practice. Nu poți cere urna mobilă după termen. Nu poți vota de două ori, o dată acasă și o dată la secție, pentru că lista specială blochează acest lucru. Nu poți cere ca urna să ajungă într-un loc care nu aparține secției tale, de exemplu la o rudă din alt oraș. Iar dacă starea ta se schimbă și poți merge la secție, poți renunța la cerere și vota la secție, cu anunțarea biroului.

Pentru un cadru mai larg asupra drepturilor tale, merită parcurs și ghidul drepturilor cetățeanului român.