Ajutorul public judiciar: asistență juridică gratuită

Dreptul de a te apăra în fața unei instanțe este garantat de Constituție, dar un proces costă: taxe judiciare, onorariul avocatului, expertize, copii ale actelor. Pentru cine nu își permite aceste cheltuieli există ajutorul public judiciar, un mecanism prin care statul preia total sau parțial costurile, ca accesul la justiție să nu depindă de cât câștigi.

Mulți oameni confundă ajutorul public judiciar cu avocatul din oficiu, deși sunt două lucruri diferite, cu reguli proprii. Mai jos le separi, vezi cine poate beneficia, ce acte ai nevoie și ce faci dacă primești un refuz. Regulile exacte și plafoanele de venit se schimbă în timp, deci verifică forma actuală pe portalul legislativ sau întreabă la instanță.

Ce este ajutorul public judiciar

Ajutorul public judiciar este sprijinul acordat de stat persoanelor cu venituri mici, pentru a putea sta în instanță fără ca banii să fie un obstacol. Vorbim de mai multe forme, care pot fi cerute separat sau împreună:

• scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru;
• reducerea acestor taxe;
• eșalonarea lor, adică plata în rate;
• plata, din fonduri publice, a unui avocat, a unui expert sau a unui traducător.

Ideea este proporționalitatea: nu toți primesc totul. Instanța ia în calcul veniturile și cheltuielile familiei tale și cuantumul sumelor cerute. Așa se întâmplă că unele persoane primesc doar o eșalonare, iar altele o scutire completă.

Ajutorul în materie civilă și în materie penală

În procesele civile, ajutorul public judiciar se cere instanței sau, înainte de proces, unei comisii a baroului. În procesele penale, funcționează separat sistemul avocatului din oficiu, care se aplică atunci când asistența juridică este obligatorie și persoana nu are un avocat ales.

Cine poate cere sprijinul statului

Poate cere sprijin cine dovedește că nu își permite costurile procesului fără să-și pună în pericol întreținerea proprie și a familiei. Criteriul se calculează, de regulă, în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, comparat cu un indicator stabilit prin lege. Nu contează doar salariul tău, ci veniturile și obligațiile întregului gospodării.

Atenție: Instanța poate refuza ajutorul dacă a observat că ai venituri mai mari decât ai declarat sau că cererea este făcută abuziv. Declarațiile false pot atrage consecințe, deci completează totul cu date reale.

Cum ceri ajutorul public judiciar

Ajutorul se cere printr-o cerere scrisă, însoțită de documente care dovedesc situația ta materială. Îl poți formula înainte de proces sau pe parcursul lui, în funcție de cât de devreme ai nevoie de el. Pașii obișnuiți sunt:

1. Pregătești cererea: ce formă de sprijin ceri și pentru ce proces.
2. Strângi actele: adeverințe de venit, taloane de pensie sau de ajutor social, acte despre persoane aflate în întreținere, documente despre bunurile deținute.
3. Depui cererea la instanța la care este sau va fi procesul, ori la structura competentă a baroului pentru consultanță prealabilă.
4. Aștepți soluția: instanța sau comisia analizează dosarul și emite o hotărâre.
5. Dacă ți se acordă avocat, baroul îl desemnează, iar tu colaborezi cu el ca în orice raport cu un apărător.

Ce acte contează cel mai mult

Adeverințele de venit și actele privind persoanele din familie decid de obicei soluția. Dacă ai fost fără loc de muncă, adaugă dovada acestui fapt. Dacă ai probleme medicale ori de întreținere, atașează documentele care le susțin, în măsura în care vrei să le invoci.

Avocatul din oficiu: cum se deosebește

Avocatul din oficiu este desemnat de barou pentru a te asista când legea cere ca ai un apărător și tu nu ai ales unul. Se întâlnește mai ales în procesele penale, la audieri la poliție sau la procuror, în situațiile în care asistența este obligatorie.

Diferența este importantă: ajutorul public judiciar îl ceri tu, după analiza veniturilor, în timp ce avocatul din oficiu intervine când procedura îl impune, indiferent dacă îl ceri tu sau nu. Plata acestuia poate fi suportată din fonduri publice sau poate fi recuperată ulterior, în funcție de rezultatul procesului și de decizia instanței.

Dacă primești un refuz sau ai nevoie de ajutor mai repede

Un refuz poate fi contestat, în termenul menționat în hotărâre, iar argumentele cele mai bune sunt probele noi despre venituri. Între timp, nu lăsa să curgă termenele procesului: dacă te afli în fața unui termen apropiat, anunță instanța că ai cerut ajutor.

Mai ai câteva puncte de sprijin. Organizațiile neguvernamentale și clinicile juridice ale unor facultăți oferă uneori consultanță gratuită; despre implicarea acestora vezi ghidul despre ONG-uri și voluntariat. Dacă problema ta ține de o decizie a unei autorități, merită să știi cum se contestă, în ghidul despre contestarea actelor administrative. Iar pentru situațiile în care ai fost tratat nedrept din motive precum etnia sau vârsta, poți începe cu plângerea la CNCD, care nu presupune avocat.

Pentru o hartă generală a drepturilor tale, vezi și ghidul drepturilor cetățeanului. Atunci când un drept ți se pare încălcat de o instituție, o sesizare la Avocatul Poporului este o altă cale gratuită.

Pe aceeași temă, citește și alegerile în România: tipuri de scrutin și reguli de bază.